…de la Green Day, apare vineri. Dar e deja pe net.
L-am ascultat şi cum nu-mi arde de reviewuri vă spun doar că au meritat cei 5 ani de pauză. Punk rock opera, ca American Idiot (care în curând va fi musical).
Şi mă face să mă simt răzvrăticios. Ca atare, ca un prim semn de rebeliune, mâine voi fi din nou pe culmile demisiei.
Hai pa şi dă-i cu playu:
Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.
Trebuie să fie interesant să devii un clasic chit că piesele tale au o linie melodică simplistă şi versuri despre masturbare şi alcool. Dar cu un clip care atrage atenţia şi o melodie catchy uite că se poate. Şi acum avem şi o versiune cântată de un cor într-un show englezesc.
I’ve been hearing a lot about this lately, but I just saw this clip for the first time today!! This may very well be the best thing that has ever happened on TV!!! Wow, I wrote this song in my living room on a beat-up acoustic guitar. Now it’s on a show on BBC. Crazy, amazing, and bizarre!! I need to find out more about this show.
Ahraghahaghrgahaa! The joy. Poate-poate prind şi eu un concert, oriunde m-oi afla.
În plus, anul asta se mai anunţă albume noi de la Green Day şi ZOB.
Măcar 2009 va fi mişto din punct de vedere muzical pentru mine, chiar dacă pe restul planurilor suge profund şi nu se anunţă vreo ameliorare prea curând.
Şi acum neşte sounduri noi de la Green Day pentru voi, să trăiţ! Know Your Enemy, de pe noul album 21st Century Breakdown.
Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.
Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.
iPodul meu e plin de muzică de care m-am săturat. Muzică nouă care să mă impresioneze nu prea este, aşa că ieri am scos de la naftalină un CD vechi să văd ce aş putea să mai ascult. Printre poze din liceu şi multe melodii triate cu meticulozitate (deşi se pare că meticulozitatea însemna cu totul altceva pentru mine la vremea aia, că e şi plin de porcării) am găsit şi directorul Cargo – Ziua Vrăjitoarelor. Uau, cred că nu l-am mai ascultat de 7-8 ani. Imediat am băgat o auzenie şi am zburat înapoi cu un deceniu, amintindu-mi de vacanţa de la Văliug din iulie sau august 1999. (mai mult…)
Piesa asta (pe care o ştiu din copilărie) îmi zbârnăie în cap de câteva săptămâni de când am auzit-o într-un taxi.
Partea bună e că e rockuitoare şi nu enervantă ca majoritatea melodiilor care îmi rămân de obicei blocate în ureche – cum ar fi cretinitatea aia de cântecel de la sucul TEDI de acum vreo 8 ani (Tedi are pentru tine / Iarbă şi amfetamine). Sau asta. Sau asta. Iar pentru mine are bonus că întâmplător e şi numele meu preferat feminin.
Bun deci, delectare plăcută cu muzică bună.
Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.
Acum câteva zile am descoperit Foxboro Hot Tubs şi mi-am zis bă ce seamănă vocea ăstuia cu vocea lui Billie Joe de la Green Day. După puţin research, stupoare, chiar e Green Day cântând muzică rock în stilul anilor ’60-’70. Şi îmi place cum sună, aşa că mi-am cumpărat albumul (care vine împachetat într-un plic, ca discurile de pe vremuri).
Ia băgaţi o auzenie dacă vreţi, Foxboro Hot Tubs – Mother Mary:
Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.
Am impresia că e amuzant dar nu-mi dau seama dacă e amuzant pentru că e amuzant sau pentru simplul fapt că e atât de fucked up încât nici măcar nu ştiu ce să scriu despre asta.
Şi am o mare dilemă – să-l pun pe ipod că e total cretin clipul, că versurile sunt bestiale sau că melodia e de copii cretini sau fix din motivele astea să nu-l pun, că de fapt e extraordinar de lame? Division by 0 in my brain.
Acum 9 ani m-am apucat de chitară în primul rând ca să agăţ gagici. Da, funcţionează, de aia sunt însurat (fără nici o glumă, pe nevastă-mea am agăţat-o cântând Green Day la chitară).
Orele de chitară erau mişto cu Popescu. Adrian Popescu era un moş mic, diabetic, mereu îmbrăcat la costum (chiar şi când erau 50°C afară, spre disperarea noastră) a cărui realizare absolută era Nicu Covaci. Avea chiar şi o carte scrisă de Covaci în diplomatul de care nu se despărţea niciodată, şi avea semne de carte unde erau paragrafele despre el.
Audio clip: Adobe Flash Player (version 9 or above) is required to play this audio clip. Download the latest version here. You also need to have JavaScript enabled in your browser.