Pentru următorul blog cred că aşa îmi bag eu picioarele în porcăria asta şi-mi scriu eu propria aplicaţie…
În orice caz, sper că am rezolvat problema. Dacă reapare mai investighez.
L.E. Nu mai mergea nici feed-ul, aşa că a trebuit să modific ceva cod şi să modific setările din feedburner. Cei care încă mai folosesc feed-ul vechi (http://blog.runzu.com/?feed=rss2) trebuie să facă upgrade acum, pentru că altfel s-a încheiat.
Sunt conştient că la un moment dat eram destul de zgârcit. În copilărie de exemplu strângeam de bani de mama focului şi îi dădeam împrumut doar cu dobândă. În liceu îi împrumutam pe prieteni dar prima întrebare era “când mi-i dai înapoi“? Apoi în facultate am început s-o las mai moale cu banii, iar odată cu primul job mi s-a dus şi zgârcenia.
Şi atunci am realizat de unde mi se trăgea - aveam orgoliul prea mare să le mai cer alor mei bani, dacă rămâneam fără mai bine “făceam foamea”, şi cum nu aveam de gând să renunţ la bere, vodkă, ţigări sau la un upgrade la RAM, aveam grijă să nu rămân fără lichidităţi. Odată ce am început să lucrez nu am mai depins financiar de ai mei şi ca atare am început să şi cheltui. Nu sunt chiar mână spartă dar nici nu mă uit de două ori înainte să dau banii pe ceva ce îmi place, iar pe excursii şi cărţi dau şi ultimul cent că aşa am fost învăţat. Şi am fraţilor o colecţie impresionantă de cărţi tehnice, mitologie, istorie, enciclopedii, deşi nu mă omor cu cititul de beletristică.
Am impresia că e amuzant dar nu-mi dau seama dacă e amuzant pentru că e amuzant sau pentru simplul fapt că e atât de fucked up încât nici măcar nu ştiu ce să scriu despre asta.
Şi am o mare dilemă - să-l pun pe ipod că e total cretin clipul, că versurile sunt bestiale sau că melodia e de copii cretini sau fix din motivele astea să nu-l pun, că de fapt e extraordinar de lame? Division by 0 in my brain.
Nu ştiu dacă pot vota din Canada la alegerile astea, momentan îmi e neclar (şi mărturisesc cu o urmă de ruşine că nici nu m-a interesat prea tare subiectul), dar iată băi mucilor (şi aici nu mă refer la voi, stimaţi cititori abonaţi, ci la ocazionalul cititor mâncător de rahat mici PeSeDişti), că se poate vota pentru cineva şi din convingere personală, nu doar pentru pomeni sau doar aşa pentru a fi anti-altcineva.
Am făcut testul de pe www.testvot.eu iar rezultatele nu mă surprind deloc.
Notă: întrebarea le e adresată cititorilor abonaţi şi celor care au un rest de integritate morală (indiferent de culoarea politică), nu celor care îi votează pe ăia care dau pomana cea mai consistentă sau fac promisiuni populiste (Uraaa! Uraaa!), rugându-se apoi ca micii să fi venit şi cu alifie, nu doar cu muştar, în cazul în care câştigă aleşii lor alegerile.
LE: Mai ştiţi piesa asta? Recunosc că mi-a plăcut campania de acum 4 ani, mai ales că ne-am implicat şi noi acolo un pic.
După cum bine ştiţi, nu prea agreez forwardurile. Şi nu ar fi neapărat o problemă, sunt major şi vaccinat şi ştiu să-mi creez reguli ca să virez tipul ăsta de mesaje direct în folderul de spam. Ceea ce mă enervează însă la culme e nesimţirea cu care cei care trimit mizeriile astea publică toate adresele pe care le au. Adică foarte frumos, le bifează pe toate şi le adaugă nonşalant în câmpul TO.
Ei bine dragi tembeli, în cazul în care ajungeţi să-mi citiţi blogul, lăsaţi-mă să vă arăt cum se dă un forward de bun simţ.
Pentru exemplificare voi folosi interfaţa Yahoo! Mail, pentru că se pare că 90% dintre români folosesc acest serviciu. Ca fapt divers, eu nu sunt unul dintre ei.
Am început să lucrez acum vreo 4 ani. Nu terminasem încă facultatea, dar s-a ivit o oportunitate născută cum altfel, din lene.
Într-o seară de vineri în luna aprilie nu am avut chef să învăţ la olandeză (am făcut 2 ani cursuri), ca atare sâmbătă dimineaţa încercând să mă eschivez de la test, am minţit că am învăţat din greşeală lecţia imediat următoare. Proful de olandeză, Hub, care de fapt e belgian, a zis că nu e nici o problemă, să merg cu el la o ţigară afară şi să discutăm lecţia până termină ceilalţi testul. Materialul era ceva despre aeronautică, şi în timp ce fumam, oarecum în context cu tema lecţiei, Hub m-a întrebat “Auzi, dar tu te ai cu calculatoarele, nu?”.
