am ajuns pe engrish

see more english fails

see more english fails

Şantierul ne-a obligat să facem cumpărături peste care nu dai prea des. Inclusv duct-tape pentru mici reparaţii, dar n-am găsit “originalul”, ci o contrafăcătură, bună de altfel, dar surprinzătoare în versatilitatea pretinsă:

Pauză de ţigară acu’ 5 minute, cu colegii de birou. Se fumează afară, frig, ninsoare viscolită, miros acut de fum pe haine. În timp ce ne zgribuleam ca oile în jurul scrumierei, îl abordează tipa de la poartă (Front Desk Manageriţa, por favor! :-j ) pe un coleg:

- Vii, te rog, să te întreb ceva?

Noi ne dăm coate şi zâmbim cu subînţeles, ăsta face un pas spre ea şi:

- Da, ce-i?

- Auzi, cam câţi chilometri sînt până-n Italia?

Noi devenim brusc serioşi şi atenţi. Colegul, cu o faţă de până-unde-şi-de-ce?:

- … ă nu ştiu… (şi zice un număr la nimereală, nu am fost atenţi, urmăream cu toţii “concentrarea” de pe faţa ei, în timp ce continua)

- Păi mi-ar ajunge un plin de benzină şi un plin de gaz?

Eu am pufnit în râs şi m-am întors cu spatele la scenetă, colegii aşijderea. Ca să ce? ne întrebam deja. Cel interogat se abţinea eroic:

- … ă acum depinde ce maşină ai, unde vrei să…

- [cu o privire triumfătoare pe meclă] Cielo!

Mi-am stins ţigara şi am intrat înapoi la căldurică râzând cu poftă. O duduie cucereşte Italia cu o canistră de benzol şi una de GPL!

Locuim de 2 săptămâni împreună. Cum am mai spus, apartamentul e foarte fain, dar are nevoie de investiţii destul de consistente ca să devină cu adevărat “acasă”. Până acum am reuşit să schimbăm cam tot ce înseamnă ţevi (curgea TOT înainte), am cumpărat maşină de spălat, aspirator, aragaz, filtru de cafea, vase, tacâmuri, hârtie de budă, condimente, strecurătoare şi cam tot ce ne lipsea.

Urmează frigiderul, zugravii pentru camera mucegăită (unde am spălat cu mânuţa mea de 3 ori pereţii cu o soluţie anti-mucegai), mobila din aceeaşi cameră – am ales patul şi noptierele deja, centrala termică, podelele din dormitoare, băile renovate from scratch şi un dulap imens pe hol. Cam asta vrem până în vară. Şi să ne înţelegem la fel de bine ca până acum. And peace on earth. Save the whales! Rescue the rainforests! Thank you, thank you very much.

From Casă nouă

* cutiile cu tot ce am păstrat de-a lungul timpului, şi am păstrat tot. Tot timpul!

Ne-am mutat împreună! Avem fix o săptămână şi deocamdată e foarte bine. Logic că nu va fi uşor, dar ne place până acum. Din 3 camere, doar una e utilizabilă, ţevile din băi sunt vai şi-amar, gătim la butelie, instalaţia electrică e coaptă, dar nu contează toate aste, că se pot repara. Povestesc în alt post detaliile.

Acum avem treabă cu ce am găsit eu prin dulapuri, sertare şi cutii când mi-am adunat lucrurile de la ai mei de acasă. Nici nu mi-am dat seama câte mărunţişuri şi inutilităţi am adunat, până nu le-am strâns pe toate în mijlocul camerei. Apoi am aruncat o parte, că mai erau în dulapuri chestii “neexplorare” care nu mai aveau loc niciunde pe podea. Aftermath: 6 sau 7 pungi de gunoi au zburat, burduşite. Nu m-a lăsat inima să arunc restul de “amintiri”, aşa că am mai rămas cu 2 cutii de obiecte vechi. Ca să mă explic, luaţi poze (şî daţ clic pă ele pt restu):

From Ordine